• Absolvent al Liceului “Spiru Haret”, Bucuresti, 1988;
• Absolvent al Facultatii de Istorie, Universitatea Bucuresti, specializarea “Istorie Contemporana Universala”. Media generala 9.50;
• Masterat în jurnalism, 2000, Universitatea Bucuresti – “Facultatea de Jurnalism si Stiinte ale Comunicarii"
• Curs de Planificare Strategica a Apararii, organizat de Centrul European George Marshall (2001).
• Absolvent al Colegiului National de Aparare - Academia de Înalte Studii Militare (2002);
• “Premiul pentru cel mai bun reporter de radio pe 2002” din România acordat de Consiliul National al Audiovizualului;
• Decorat cu “Meritul Cultural Clasa I” de Presedintele României în 2003;
• Premiul „Eveniment”, Radio România Actualitati – 2004;
• Autor al cartii „Afganistan, un pamânt uitat de timp”, 2002 Editura Enciclopedica;
• Coautor la Romanian Armed Forces today, Editura Militara, 2007;
• Cursuri de webmaster pana la nivel avansat (2009);
• Din 1990 angajat al S.R.R.
• Realizator al emisiunii Euroatlantica.

BABILON. Drama unui oras antic

decembrie 2006

* Locul unde s-au dat primele legi * Camioane militare strabat aleea pentru procesiuni religioase * Elicoptere aterizeaza într-una dintre cele sapte minuni ale lumii: gradinile suspendate * Un detasament din Mongolia, locul de unde pleca Genghis Han sa cucereasca orasul în 1258, apara azi vechiul Babilon * Saddam Hussein a fost primul care a vândut obiectele de arta.

În urma cu peste 6.000 de ani era unul dintre primele orase ale lumii, cu arhitectura monumentala, coduri de legi, literatura epica... Astronomia si matematica erau studiate folosindu-se unele dintre primele forme ale scrierii. Babilonul cu turnul sau, de fapt un ziggurat, este mentionat si de Biblie, Cartea Sfânta reprezentând izvorul istoric principal pentru arheologii care au descoperit antica cetate. În timpul regelui Hammurabi (1792-1595 î.Hr.), Babilonul ajunge la apogeu. Abia peste o mie de ani în Europa urma sa se construiasca ceva comparabil cu anticul oras de pe malul Eufratului.

Hammurabi a alcatuit prima culegere de legi din lume, sprijinind dezvoltarea comertului si artelor. A urmat Nabucodonossor II (604-562 î.Hr.), în timpul caruia au fost construite gradinile suspendate ale Babilonului, una dintre cele sapte minuni ale lumii. Persii si grecii si-au lasat si ei amprenta asupra Babilonului...

Peste mii de ani, distrugerile provocate de Saddam Hussein si de campania militara declansata împotriva fostului dictator irakian au readus în atentie Babilonul. În ciuda avertismentelor si obiectiilor lansate de arheologii si oamenii de stiinta din întreaga lume, în aprilie 2003 Babilonul a fost ales ca loc pentru amplasarea unei baze militare a coalitiei. Era ca si cum s-ar fi înfiintat o tabara militara în jurul marilor piramide din Egipt sau la Stonehenge, în Marea Britanie, dupa cum declara profesorul John Curtis, de la Departamentul de Istorie veche din cadrul lui British Museum.

Vehiculele militare au distrus pavajul vechiului oras – calea folosita pentru procesiuni în secolul VI î.Hr. Transeele sapate si scurgerile de carburanti au provocat alte daune. În mijlocul orasul a fost înaltata o platforma destinata aterizarii elicopterelor. Toate aceste constructii militare au alterat vestigiile istorice, inclusiv Poarta zeitei Istar, un monument faimos al Antichitatii. Despre distrugerile provocate de Saddam Hussein si de trupele venite sa-l înlature, publicatia britanica The Guardian scria: „La fel ca si cuceritorul mongol Genghis Han, care a ocupat Bagdadul în 1258, trupele si-au lasat amprenta în Babilon si în alte zone istorice ale Irakului, distrugerea vestigiilor fiind o metafora a ultimului razboi.“ Ca o ironie a istoriei, un detasament din Mongolia actioneaza în prezent în cadrul fortelor multinationale în regiunea anticului oras Babilon.

Conform Conventiei de la Haga, folosirea unui monument istoric ca pozitie de lupta este considerata crima de razboi. Garda Republicana a lui Saddam Hussein a transformat vechiul oras Babilon în pozitie defensiva, cu un foarte bun punct de observare, reprezentat de palatul fostului dictator construit pe un deal din imediata apropiere a anticului oras, mizând pe faptul ca fortele coalitiei nu vor ataca un monument istoric. Dupa ce au ocupat pozitiile detinute de armata irakiana, fortele coalitiei si-au înfiintat acolo un comandament de divizie. Parerile sunt împartite în privinta celor care se fac vinovati de alterarea sitului istoric, dar este clar ca 6.000 de ani nu au distrus atât cât s-a facut în numai câteva luni.

În prezent, muzeul situat la intrarea în cetatea Babilonului este dezolant. Portile sunt închise publicului, în interior este plin de praf si toate galeriile sunt goale, cu exceptia celor câteva statui antice care erau prea mari pentru a fi sustrase. Dupa înlaturarea lui Saddam Hussein, muzeul a fost luat cu asalt de irakienii care sarbatoreau victoria împotriva dictatorului, peste 10.000 de obiecte fiind furate. Antica cetate a Babilonului si palatul lui Saddam Hussein, din centrul sitului istoric, sunt închise pentru public si sunt pazite de fortele irakiene de securitate. Potrivit sefului pazei obiectivului, locotenent-colonelul Mudhar al-Zuhairi, situatia de securitate din Irak nu permite redeschiderea muzeului, existând pericolul ca si vestigiile care au ramas sa fie furate, pentru a fi vândute colectionarilor particulari. Într-o declaratie pentru Radio România, ofiterul irakian a spus ca nu este vorba numai de istoria Irakului, a Mesopotamiei, ci si de o mostenire culturala care apartine întregii umanitati.

Am ajuns pentru a patra oara în ultimii doi ani în Provincia Babilon, continuându-mi documentarea atât ca jurnalist, cât si ca licentiat în istorie, pentru a afla adevarul despre soarta anticei cetati. Cu sprijinul ofiterului de relatii publice al contingentului românesc din Irak, locotenentul Mihai Ursache, am obtinut un interviu de la primarul orasului Hilla, Azmad Lieta Al Byate, fost edil în urma cu patru luni în Babilon. Oficialul irakian a fost general de aviatie, trecut în rezerva de Saddam Hussein. O drama, care poate constitui în sine un subiect, familia actualului primar fiind persecutata de fostul regim pentru simplul motiv ca sunt arabi siiti.

„Babilonul este un leagan al civilizatiei – mi-a declarat Azmad Lieta Al Byate –, si istoria anticei cetati este mai veche de 6.000 de ani. În prezent încercam sa restauram vestigiile si frumoasele ruine. Îmi doresc ca Babilonul sa devina un oras turistic, pentru ca avem anticul oras, fluviul Eufrat, care ofera un peisaj minunat si un pamânt fertil. Avem nevoie doar de companiile straine care sa vina sa investeasca în aceasta regiune. Cu vointa lui Allah, sper ca în viitor atât soldatii români, cât si turistii din România sa viziteze aceste locuri.“ Despre distrugerile vestigiilor istorice, primarul Azmad Lieta Al Byate a afirmat ca principalul vinovat este Saddam Hussein. „Fostul dictator a sustras multe obiecte din muzeu, pe care le-a vândut în afara Irakului. Dupa înlaturarea lui, au existat irakieni care au continuat sa fure piese de patrimoniu. Noi îi denumim «oameni care îsi procura banii cu usurinta». Atât irakienii, cât si trupele multinationale au contribuit la alterarea sitului istoric.“

O opinie similara a avut si viceguvernatorul provinciei Babilon, Ahmed Hasim Al-Aamedy, care m-a primit în biroul sau, situat într-un palat din centrul orasului Hilla. „Am informatii ca fortele coalitiei au provocat pagube importante în zona anticului oras Babilon. Autoritatile irakiene au preluat acum 10 luni muzeul de la trupele multinationale. Am solicitat ca un comitet international sa evalueze distrugerile, în urma anchetei stabilindu-se ca fortele coalitiei au provocat daune prin transformarea vechiului oras Babilon în baza militara.“ Ahmed Hasim Al-Aamedy a mentionat ca în prezent se afla la Babilon o noua echipa de arheologi din Germania si Franta pentru a face o noua evaluare a pagubelor. „Noi, ca autoritati, am solicitat guvernului de la Bagdad fonduri pentru a începe lucrarile de reamenajare a muzeului, dar, din pacate, Irakul are în prezent alte prioritati si banii vor sosi cu întârziere.“

L-am întrebat pe viceguvernator daca muzeul poate fi vizitat. Ahmed Hasim Al-Aamedy mi-a declarat ca anticul oras este închis pentru public, dar îmi va da o aprobare speciala pentru a-l vizita. Ceea ce s-a si întâmplat a doua zi, când am avut ocazia sa vad vestigiile Babilonului, acolo unde odinioara au fost gradinile suspendate ale Semiramidei, minune a lumii, de care acum aduc aminte doar ruinele. Vizita în sine a fost o aventura, pentru ca am avut nevoie de protectie din partea trupelor multinationale, desi situl istoric este foarte bine pazit de politia irakiana. De altfel, soldatii care m-au însotit au facut-o cu bucurie; era si pentru ei o ocazie unica de a vizita Babilonul. Am fost împreuna cu aproximativ 100 de militari, cei mai multi salvadorieni, dar si trupe românesti din detasamentul de geniu cartiruit la Hilla, comandat de maiorul Dan Cosma. Alaturi de mine a fost tot timpul comandantul batalionului salvadorian, colonelul Osvaldo Rubio – o catana cu experienta razboiului civil care a însângerat Republica El Salvador în anii ’80. Traversând o punte imaginara peste timp, Batalionul Cuscatlan, denumire ce aduce aminte de civilizatia Maya, a ajuns în Mesopotamia, în anticul oras Babilon. Istoria parca se repeta, dar la 25.000 de kilometri distanta, si colonelul salvadorian compara distrugerile din Babilon cu cele facute de cuceritorii spanioli în America de Sud.

   Desi a suferit daune, antica cetate a Babilonului te impresioneaza si te duce cu gândul la vechile civilizatii ale Mesopotamiei, la sumerieni, akkadieni, babilonieni si asirieni; la scrierea cuneiforma, la cei dintâi oameni care au inventat roata si au facut primii pasi ai istoriei umanitatii. Ca un paradox, în aceste locuri de unde odinioara se exporta cultura, acum i se înalta rugi de razboi lui Allah. Irakul are nevoie azi de trupe straine, de salvadorieni, de români, de polonezi, de americani si de alte contingente straine pentru a construi un regim democratic si a ajunge din nou în rândul tarilor care promoveaza cultura si dragostea pentru istorie.

ZIGGURATUL SI ANTICA CETATE UR

În timpul regimului lui Saddam Hussein, în vecinatatea cetatii antice Ur si a zigguratului a fost construita o baza militara aeriana. La fel ca si în cazul cetatii Babilonului (Magazin istoric, nr. 1/2006), fortele fostului dictator s-au folosit de vestigiile istorice ca de un scut împotriva unor atacuri. Orice bombardament asupra bazei militare ar fi atins cu siguranta si vestigiile de la Ur, anticul cimitir si zigguratul, patrimoniu al istoriei mondiale, protejate de legislatia internationala. Baza a fost folosita initial în timpul razboiului dintre Irak si Iran din anii '80. A fost apoi îmbunatatita, fiind principalul aeroport militar folosit de fortele aeriene ale lui Saddam Hussein în timpul atacarii Kuweitului. La câteva sute de metri de anticul oras Ur se pot vedea si acum buncarele speciale pentru protejarea si camuflarea aeronavelor de productie sovietica, aflate în dotarea fortelor aeriene irakiene în timpul regimului socialist al partidului Baas. Aeroportul, utilizat acum de trupele americane, are doua piste de 3.500 m, ceea ce permite decolarea si aterizarea atât a avioanelor de lupta, cât si a celor de transport de capacitate mare din Fortele Aeriene ale S.U.A. (aeronave cargo C17).

Initial, aeroportul a fost construit pentru a facilita accesul turistilor straini. Dupa ce a fost realizat, nu s-a mai facut nici un efort pentru dezvoltarea turismului în zona. Din contra, a devenit un obiectiv militar interzis civililor. Nu au fost construite hoteluri, restaurante si alte facilitati  pentru a atrage turistii. Denumita initial Ali, dupa numele seicului care detine aceste terenuri, Baza poarta acum numele de Tallil, incluzând Campul Adder, unde sunt mai multe mii de soldati americani, sute de militari australieni, si Campul Dracula, unde se afla principala forta româneasca operativa din Irak – Batalionul 32 „Mircea", cu 400 de militari.

În prezent vestigiile istorice de la Ur sunt inaccesibile vizitatorilor. Nici vorba de istorici, arheologi sau specialisti, care sa poata cerceta. De fapt, în aceasta tara zecile de morti devin statistici si incidentele fara victime nici nu mai sunt luate în calcul. Desi în provincia Dhi Qar (care include si vestigiile de la Ur) armata irakiana a preluat responsabilitatea misiunilor de stabilizare înca de anul trecut, pentru o vizita la ziggurat ai nevoie de aprobarea comandantului garnizoanei americane de aici, din Baza Tallil.

Pot spune ca sunt un fericit, pentru ca am avut ocazia sa vizitez de mai multe ori atât zigguratul, cât si zona refacuta a anticei cetati Ur. În ce priveste cimitirul situat între cele doua vestigii, de acolo oricine se poate întoarce cu cioburi vechi de mii de ani scoase la suprafata de sapaturile facute cu excavatoarele în timpul lui Saddam Hussein sau de catre diferiti cautatori de comori arheologice care au rascolit pamântul. Practic, la fiecare metru calci pe cioburi de vase din timpul civilizatiei sumeriene. De fiecare data când am vizitat acele locuri am fost fascinat de maretia zigguratului, amintindu-mi totodata ca despre aceste vestigii am învatat în liceu si, mai târziu, la facultate, la cursurile profesorului Miron Ciho. Pe atunci nu ma gândeam ca voi avea ocazia sa vad zigguratul de la Ur, templul sumerian cel mai bine conservat de acest fel. Nu ma gândeam ca voi scrie reportaje de aici, ca voi locui aproape patru ani atât de aproape de aceste vestigii.

Revin la starea actuala a sitului arheologic, fara a avea intentia de a aborda latura stiintifica, specifica istoricilor si arheologilor. Sunt pur si simplu impresiile mele de reporter de razboi, ceea ce am vazut si am trait în aceste locuri, de unde am transmis în nenumarate rânduri despre atentate, lupte, bombe, victime si atacuri, pe care deseori le-am trait în buncarele din Baza Tallil. Militarii americani înca mai cauta intrarea în „piramida", nestiind ca zigguratul este de fapt un templu, iar nisele deschise au fost concepute de anticii sumerieni doar pentru ca vântul puternic sa treaca pe acolo fara a afecta constructia. Probabil aceasta este si explicatia perenitatii zigguratului din Ur.

În zona zigguratului câteodata poti gasi un ghid irakian, fost profesor la o scoala generala din Nassiriyah, care pentru câtiva dolari îti povesteste propria versiune a istoriei acestor locuri. Tot timpul tine în mâna un ghid general despre ziggurat si, într-o engleza stricata, încearca sa îti povesteasca cum aceasta regiune a fost vitregita în timpul lui Saddam Hussein, fiind locuita de siiti. Oricum, pentru cei mai multi dintre vizitatori nu conteaza prea mult ce încearca sa explice ghidul. Mai importante sunt pozele facute pe ziggurat si în antica cetate Ur. Putini dintre militari – si aici ma pot mândri ca nu e cazul românilor – stiu ca din Ur a plecat pentru a conduce poporul ales Avraam, primul patriarh al Vechiului Testament.

Zigguratul a fost refacut în graba, fara prea multe fonduri, în timpul lui Saddam Hussein. Caramizile din zona superioara au fost lipite cu smoala, de multe ori la întâmplare. Aceste locuri, unde mitologia plaseaza epopeea lui Ghilgames si a preavârstnicului Enkidu, nu s-au bucurat de aceeasi atentie ca Babilonul.

În prezent, valoarea istorica a zigguratului din Ur a fost înlocuita de cea militara. Este pazit de trupe americane pentru ca templul ar oferi o pozitie de atac foarte buna pentru insurgenti, pentru coordonarea unui atac asupra Bazei Tallil sau pentru amplasarea mortierelor. Cumulat cu tirul rachetelor cu raza scurta, un atac cu mortiere de pe înaltimile zigguratului ar fi devastator pentru Baza Tallil. Aici, unde biserica din lemn a românilor este singura care face legatura cu locurile biblice unde a trait Patriarhul Avraam.

Militarii din Batalionul 32 „Mircea", Timisoara, sunt aici pentru a aduce pace poporului irakian, pe meleagurile uneia dintre cele mai vechi culturi ale lumii. Anticul popor sumerian realiza drumuri pavate, punea bazele literaturii epice. Printre primele coduri de legi din lume sunt cele ale sumerienilor, care s-au folosit de scrierea cuneiforma. Nu în ultimul rând, aici, în antica cetate Ur, istoria aminteste de functionarea scolilor, printre primele din lume... Peste 4.000 de ani, militarii din Batalionul 32 „Mircea" au construit pentru irakieni o scoala generala, cu sase clase.